Cine reprezintă cel mai bine votanții din România: Trump sau Harris?
Studiul a inclus N=13,495 respondenți validați cu vârste între 16 și 79 de ani, având o vârstă medie de 37 de ani și o deviație standard de 12,68 ani. Majoritatea respondenților (70,3%) au fost de gen masculin, în timp ce 28,6% au fost de gen feminin. Aproximativ 87% dintre participanți locuiesc în mediul urban, iar 13% în mediul rural. În ceea ce privește educația, 35,9% au absolvit studii de masterat, 34% de licență, iar 9,1% au finalizat un doctorat.
Bazându-ne pe graficele analizate, se pot trasa câteva concluzii generale despre alegerile și opiniile românilor în raport cu politicile susținute de Trump și Harris:
Diferențe clare între susținătorii Trump și Harris: Pentru majoritatea subiectelor analizate, se observă un contrast evident între susținătorii celor doi candidați. Susținătorii lui Trump tind să aibă opinii mai conservatoare, respingând de obicei politicile care promovează intervenția guvernamentală extinsă, reglementările stricte de mediu, sau măsurile de control al armelor. În schimb, susținătorii lui Harris au o orientare mai progresistă, susținând astfel de politici.
Subiectele economice: Când vine vorba de subiecte economice, cum ar fi majorarea taxelor pentru corporații sau susținerea politicilor de energie verde, susținătorii lui Trump sunt în general mai sceptici, favorizând o economie mai puțin reglementată. Pe de altă parte, susținătorii lui Harris sprijină mai des măsurile care impun reglementări economice stricte, chiar și cu posibile costuri asupra creșterii economice.
Aspecte de justiție socială și drepturi individuale: Pe teme precum drepturile persoanelor trans și accesul la avort, susținătorii lui Trump arată un grad mai ridicat de opoziție, în timp ce susținătorii lui Harris sunt mult mai favorabili. Aceste diferențe reflectă o divizare ideologică clară pe subiecte legate de drepturile civile și sociale.
Politica externă și securitatea națională: În ceea ce privește politica externă, precum relațiile cu țări ca Rusia, Iran sau Coreea de Nord, sau utilizarea armatei pentru combaterea criminalității interne, susținătorii lui Trump par să fie mai înclinați către soluții agresive și pragmatice. În schimb, susținătorii lui Harris favorizează abordări mai colaborative și pacifiste, respingând utilizarea forței militare pe teritoriul național.
Schimbările climatice și politicile de mediu: Pozițiile față de schimbările climatice dezvăluie o altă prăpastie ideologică. Susținătorii lui Trump tind să fie mai sceptici față de problemele de mediu și să considere că politicile verzi sunt dăunătoare economiei. Susținătorii lui Harris, în schimb, sunt mai preocupați de protecția mediului, acceptând chiar și măsuri restrictive.
În concluzie, alegătorii români care se aliniază cu Trump par să aibă o viziune conservatoare, concentrată pe libertatea economică, reglementări limitate, și o abordare tradițională în problemele sociale. De cealaltă parte, susținătorii lui Harris sunt mai deschiși la reforme progresiste, favorizând intervenția guvernamentală pentru a proteja mediul și a asigura drepturi egale pentru toți cetățenii. Această divizare sugerează un peisaj politic polarizat, similar celui întâlnit în Statele Unite.
Studiul a dezvăluit opinii polarizate ale românilor față de politicile promovate de Trump și Harris, reflectând diferențe semnificative între susținătorii celor doi candidați. Susținătorii lui Trump tind să prefere o abordare conservatoare, cu accent pe libertatea economică și limitarea intervențiilor guvernamentale, în timp ce susținătorii lui Harris susțin măsuri progresiste, inclusiv reglementări stricte de mediu și drepturi extinse pentru grupuri vulnerabile. Această divizare evidențiază o gamă largă de perspective în rândul respondenților, influențate de factori precum educația și mediul de rezidență.