Anomalia votului în Cluj-Napoca: ce s-a întâmplat cu Emil Boc?

patreon-1-892x610

Analiza algoritmică a sentimentului exprimat prin reacțiile și comentariile postărilor de pe Facebook și TikTok care îl menționează pe Emil Boc.

Perioada analizată este iunie 2023 – iunie 2024, dataset-ul cuprinzând 21.703 puncte totale de analiză. Instrumentul utilizat este cel dezvoltat de noi pentru algoritmul implementat pe Pulsul Politic și acoperă prezența publică pe două rețele de socializare: Facebook și TikTok. 

În plus, în setul de date a fost aplicată o linie de eveniment pentru a observa eventuale momente cheie în tendințele de sentiment exprimate față de Emil Boc.

PE SCURT:

Există 3 elemente cheie pe care analiza de sentiment le identifică în rezultatele lui Emil Boc pe perioada analizată:

  1. Un trend descendent evident de mai multă vreme, cel puțin din luna iunie 2023, dar care este prezent în toate analizele personalităților publice prezente în spațiul public de multă vreme; este rezultatul uzurii prin care trec politicienii; în ciuda trendului trebuie menționat că Emil Boc scădea de la mijlocul intervalului de foarte bine (ANA Score de 61) la partea inferioară a intervalului de foarte bine (ANA Score de 46);
  2. Momentul anomaliei observate apare în martie 2024 când se observă o intensificare a numărului de mențiuni pe care Emil Boc le primește în spațiul online; creșterea este mult mai vizibilă pe TikTok decât pe Facebook și acționează ca un catalizator pentru algoritmii respectivei rețele de socializare; în aprilie 2024 observăm o creștere bruscă, dar de scurtă durată, a scorului de sentiment, cel mai probabil rezultatul realizării unui atac concentrat asupra lui Emil Boc și apelarea la o campanie plătită menită să corecteze algoritmii rețelelor;
  3. Începând cu finalul lunii aprilie căderea este bruscă și îl duce pe Emil Boc la un ANA Score de 11, în partea inferioară a categoriei de “rău” și foarte aproape de un ANA Score de “foarte rău” (-100 la 0); aceste căderi puternice se regăsesc în momente de gafe politice, anunțuri nepopulare cu foarte puternic impact emoțional și alte probleme de comunicare cu putere mare de viralizare; în absența acestora, cum este cazul lui Emil Boc, căderea bruscă este foarte probabil rezultatul unei campanii social media bine implementate și foarte bine targetată pe public tânăr, deseori first-time-voter și cu un nivel scăzut de înțelegere a cum funcționează administrația publică.

Reclame plătite, cu mesaj electoral sau de campanie, rulate pe contul de Facebook în ultimele 9 luni:

  • Emil Boc: 35
  • Candidatul de pe locul 2 de la alegeri: 447

Analiza sentimentului pentru Emil Boc între iunie 2023 și iunie 2024 relevă trei elemente esențiale care conturează evoluția scorului său de sentiment (ANA Score):

1. Trendul descendent continu

Începând din iunie 2023, scorul de sentiment al lui Emil Boc a înregistrat o scădere treptată și constantă. Această tendință reflectă un fenomen comun în rândul personalităților publice, mai ales pentru cei aflați de mult timp în lumina reflectoarelor. Uzura politică este un factor inevitabil, iar analiza indică o scădere de la un scor de 61 în iunie 2023 la 46 în martie 2024, rămânând totuși în intervalul „foarte bine” conform metricilor ANA.

Factorii cheie ai trendului descendent:

  • Uzura politică: politicienii aflați de mult timp în funcții sau în atenția publicului trec printr-o uzură naturală a imaginii, pe măsură ce percepția publică se schimbă și se acumulează oboseala față de liderii vechi.
  • Menținerea într-un interval pozitiv: în ciuda acestei scăderi, Emil Boc a reușit să mențină un scor în categoria „foarte bine”, ceea ce indică o bază de susținere stabilă și o gestionare eficientă a imaginii publice pe parcursul majorității perioadei analizate.

2. Anomalia din martie 2024

Martie 2024 marchează un moment critic în analiza sentimentului. În această lună, se observă o intensificare a mențiunilor despre Emil Boc în spațiul online, cu o creștere notabilă pe platformele de socializare, în special pe TikTok, în comparație cu Facebook.

Detalii ale anomaliei:

  • Catalizator social media: TikTok, cu algoritmii săi specifici și orientarea către un public mai tânăr, a contribuit la amplificarea discuțiilor despre Emil Boc, funcționând ca un catalizator pentru creșterea vizibilității sale.
  • Campanie de corectare: în aprilie 2024, a fost observată o creștere bruscă, dar de scurtă durată, a scorului de sentiment, sugerând o posibilă campanie plătită pentru a contracara efectele negative și a corecta percepția generată de discuțiile intense din luna precedentă.

3. Declinul brusc ulterior

După această creștere temporară, din aprilie 2024, scorul de sentiment a suferit o cădere abruptă, ajungând la un nivel foarte scăzut, de 11, în iunie 2024. Această cădere îl plasează pe Emil Boc în partea inferioară a categoriei „rău”, aproape de „foarte rău”.

Cauzele posibile ale declinului brusc:

  • Absența gafelor vizibile: spre deosebire de alte cazuri unde gafe politice majore sau anunțuri nepopulare au provocat declinuri similare, în cazul lui Emil Boc nu au fost semnalate astfel de evenimente majore.
  • Campanie de defăimare sau anti-sistem: este foarte probabil ca această scădere să fie rezultatul unei campanii de social media bine orchestrate, țintind un public tânăr, deseori votanți pentru prima dată, care au un nivel scăzut de înțelegere a funcționării administrației publice. O astfel de campanie ar putea manipula percepția prin mesaje bine construite și targetate.

Concluzii generale

În ansamblu, analiza sentimentului reflectă provocările constante ale menținerii unei imagini pozitive pe termen lung pentru politicieni, în special în contextul social media modern. Chiar și cu o bază de susținători stabilă, personalitățile publice trebuie să facă față atât uzurii naturale, cât și atacurilor targetate pe rețelele sociale. În cazul lui Emil Boc, un declin gradual al sentimentului s-a intensificat brusc, probabil din cauza unei campanii de defăimare sau anti-sistem, demonstrând vulnerabilitățile unui politician expus în mediul digital actual.

Observații asupra campaniilor de promovare

Pe parcursul ultimelor nouă luni, Emil Boc a avut doar 35 de reclame plătite pe Facebook comparativ cu 447 ale candidatului de pe locul 2 de la alegeri. Acest dezechilibru ar putea sugera o regândire a impactului campaniilor plătite în menținerea și creșterea percepției publice pozitive, mai ales în fața unor atacuri concentrate. Investiția relativ scăzută în promovarea pe rețelele sociale nu poate fi compensată în totalitate de vizibilitatea crescută pe care o obține “by default” un primar în funcție.