Analiză de sentiment pe potențialii candidați la Președinția României
Analiza comparativă a sentimentului săptămânal exprimat prin reacțiile la postările de pe Facebook pentru principalii lideri politici din România.
Perioada analizată este aprilie 2023 – aprilie 2024, dataset-ul cuprinzând 163.898 puncte totale de analiză. Instrumentul utilizat este cel dezvoltat de noi pentru algoritmul implementat pe Pulsul Politic și acoperă prezența publică pe o singură rețea de socializare: Facebook. Pentru o mai bună calibrare a datelor și pentru a evita reacțiile cumpărate sau îmbunătățite artificial, pentru această analiză am crescut ponderea site-urilor de știri cu o înclinație de stânga, de centru și de dreapta.
Datele au fost agregate săptămânal pentru a facilita o vizualizare macroscopică a dinamicii sentimentelor și pentru a diminua fluctuațiile zilnice, dar pentru o mai bună afișare a datelor am păstrat doar trendline-urile.
Din pură curiozitate am adăugat și actualul președinte în analiză. Diana Șoșoacă lipsește din analiză din motive care țin de API-ul Facebook și tipul contului acesteia (cont de persoană fizică, nu are cont business).
În graficul oferit observăm reprezentarea trendurilor sentimentelor exprimate față de 7 personalități politice diferite. Se remarcă o diversitate a traiectoriilor sentimentelor, care reflectă fluctuații și tendințe distincte în percepția publică a acestor personalități. Fiecare linie de trend corespunde unei personalități politice și reprezintă cumularea scorurilor sentimentelor săptămânale.
Mircea Geoană menține un trend relativ constant pe parcursul întregului an, sugestiv pentru o percepție publică stabilă sau pentru o vizibilitate mediatică echilibrată. În contrast, traiectoria sentimentelor față de Klaus Iohannis indică o tendință descendentă semnificativă, reflectând posibil o erodare a suportului public sau o serie de evenimente negative asociate cu figura sa.
Pe de altă parte, sentimentele față de Dacian Cioloș și George Simion, deși urmând o curbă descendentă, prezintă o rată mai moderată de declin. Acest lucru poate indica o capacitate de reziliență în fața percepțiilor negative sau o gestionare eficientă a imaginii publice.
În mod similar, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă trec printr-o scădere a scorului sentimentelor, însă pe o traiectorie ce sugerează o volatilitate mai redusă comparativ cu Klaus Iohannis.
Cătălin Drulă este singurul cu un scor general sub cel al actualului președinte Klaus Iohannis, ceea ce poate indica o problemă atât pentru el, cât și pentru partidul pe care îl conduce.
Concluzia centrală care rezultă din această analiză este că, în timp ce unii lideri politici au reușit să mențină sau chiar să stabilizeze sentimentul public pe parcursul unui an, alții au înfruntat provocări semnificative care au condus la o scădere notabilă a percepției pozitive. Aceste tendințe reflectă nu doar performanța individuală a fiecărui lider și rezonanța politicilor lor, ci și capacitatea lor de a naviga în peisajul media în continuă schimbare.
De asemenea, rezultatele ilustrează importanța monitorizării continue a sentimentului public în gestionarea imaginii politice. În vremuri în care rețelele sociale joacă un rol crucial în formarea opiniei, este vital pentru actorii politici să înțeleagă și să răspundă la fluctuațiile în sentimentul public pentru a-și conserva sau îmbunătăți poziția în percepția electoratului.